lipind urechea de intrarea inimii
pregătită sufletului
fără nicio nerăbdare mă voi încovoia
într-o pâlpâire şovăielnică
prelungindu-mi freamătul printre ierburi
și-ncetul cu încetul
pe vârful brațelor renăscute
în slava culmilor
voi răsari în umbra îngerului meu călăuză
care mă va duce de mână ca pe un orb
și poate-am să te revăd pentru totdeauna
în cugetul meu dezgropat
tăcut și urzit din naștere
din trupul tău și sufletul meu
de-aș putea
chiar și cu mâna
să-ți ating eternitatea
trupul și sufletul tău
din afara mea
Anunțuri
