Prin aer

Breath-my-photo-Jurnal-Noiembrie-wp-

Breath – (my photo)

înfulec plină de încredere
dezavantajul propriei ignoranțe
vreau să înțeleg totul
dacă nu
mă prefac
o dată
și încă o dată
mă prefac de câte ori e nevoie
ba chiar
încă o dată în plus

modific tristețile
până când acestea devin
un costum perfect ajustabil
care mă îmbracă
care mă inspiră
apoi
îmi fac griji pentru moarte
ca și cum aș avea o gură de hrănit
dar nu am
și mă apuc de scris
în fața unui altar gol
scriu deasupra pietrelor
cu un scris imposibil
scriu versurile răzvrătirii mele
mă scufund ca într-o apă
iar pomul de aur rodește penibil și inestetic
pe câteva vreascuri ale cunoașterii

uneori mă apucă din senin
să pictez case
de parcă n-aș avea voie să pictez altceva
case în soare
case în păduri
case părăsite-n-tre garduri
dar sufletul îmi rămâne-n drum
mă uit cu jind la oameni
și-aștept deznădăjduită ziua
când va trebui să pictez numai oameni

luna răsare în grădina spitalului
odată am văzut un bolnav
sub luna aprinsă
(mereu e câte una deasupra fiecăruia)
cu membrele vlăguite
și mâinile sleite de sudoare
stătea acolo smintit de durere
umbrele trecerii
îi alunecau peste picioarele goale
ieșite de sub cearșaful pe care-l purta pe umeri
mă întrebam dacă îl vede pe Dumnezeu
ca un copil înfometat
alergând pretutindeni
fără sfârșit
într-un giulgiu semit
tremuram în emoția gândului
că voi deveni martor ocular
și-așa am început să pictez oameni
pe suluri de papirus
pe marginea prăpastiei
la un capăt al mesei
cu mâna la frunte
sau să mă prefac dacă e nevoie

YouTube