Estetica dispariției

Flora-acrylic-my-painting-Jurnal-Noiembrie-wp-

Flora – acrylic – (my painting)

Nicio oglindă nu mă reflectă ca ființă văzută din exterior, fiindcă nicio oglindă nu mă poate extrage din mine, trăiesc aproape în permanență la exterior de mine însămi.

când vreau,
caut
copacul meu cu flori mici
din adâncul ființei
acolo lumina se cuprinde cu întunericul
.
nu găsesc nimic
doresc
dar nu pot
încerc să-mi mângâi
sufletul
cumva
îmi pipăi fața
dinaintea oglinzii
ca și cum ceva ar fi dispărut
ceva ce
cu siguranță
se afla acolo
în adâncimea orbitelor mele
poate
am uitat
precum omul care știe să uite
și începe să caute
disperat
lipsa
adâncimea
deasupra mea atârnă embrionii cerului
într-un nod solar
florile au devenit fructe
prinse pe-o ramură
mâna-mi atinge e altă mână
ochii întredeschiși
ca niște tăieturi de cuțit
legate de urechi
îmi despica obrazul
de la colțurile gurii
într-un zâmbet
rămas dincolo