în cercuri, val cu val de-adâncă întristare, muzici în zări se-aud – privirea despuiată doare. și parcă-s fără vârstă toate, în umblet pasul mi-l târăsc smerit; lungi gânduri mă cuprind – fug mai departe. mi-aștern cu greu pe frunte-un singur gând – cum s-ar uita-n oglindă – în noapte-aceasta plină, mâhnirea îmi cuprind. cu greu … Mai mult într-un vis baroc